Colajul este o tehnică artistică ce constă în lipirea diverselor materiale pe o suprafață pentru a crea o compoziție unitară. Materialele pot include hârtie, fotografii, țesături, ziare sau alte obiecte, iar tehnica combină elemente de pictură, desen și sculptură.
Colajul a apărut în forme primitive încă din Antichitate, însă a devenit o tehnică recunoscută în arta modernă la începutul secolului XX. Artiștii Pablo Picasso și Georges Braque au popularizat colajul în jurul anului 1912 în cadrul curentului cubist, adăugând fragmente de ziare și alte obiecte în picturile lor pentru a explora multiple perspective ale realității.
Colajul a continuat să evolueze, fiind utilizat de mișcări precum dadaismul și suprarealismul, unde artiști precum Kurt Schwitters și Max Ernst au explorat colajul ca formă de critică socială și explorare a subconștientului. În anii ’50-’60, pop-art-ul, prin artiști ca Richard Hamilton și Robert Rauschenberg, a integrat colajul pentru a reflecta cultura de masă și consumerismul.
Tehnici principale:
Colajul de hârtie: Include folosirea fragmentelor de ziare, reviste, postere, pe care artistul le combină pentru a crea o imagine nouă.
Colaj foto: Integrarea fotografiilor pentru a crea o compoziție artistică cu un impact vizual puternic.
Colaj digital: Apare odată cu tehnologia modernă, folosind programe de editare grafică pentru a combina imagini.
Asamblaj: Un colaj tridimensional ce include obiecte reale (ex. lemn, metal, jucării) lipite sau atașate unei suprafețe.
Colajul este o tehnică ce oferă libertate creativă nelimitată, fiind o formă versatilă de artă folosită atât pentru expresie personală, cât și pentru critici sociale.